Satire

Micul univers al mini-recenziei de film


Tocmai ai văzut un film? Foarte bine! Ai vrea să-l recomanzi și altora și crezi că ești persoana potrivită să facă asta? Și mai bine! Te rog, așază-te confortabil în fotoliu și scrie un mesaj pe Twitter despre film! Sunt prea puține 140 de semne? OK, scrie dublu! Nici acum n-ajung?! Fie, scrie 420 de semne despre film!

Continuă lectura

Standard
Satire

5 poante despre „Cooperativa Retina și Timpanul“ din SUA


  1. Noi hohote de râs provocate în SUA de Agenția Națională de Securitate (NSA), care ar asculta convorbirile telefonice și ar monitoriza conversațiile de pe Internet. La sfârșitul unei săptămâni în care președinta Dilma Rousseff a protestat vehement la ONU față de faptul că ar fi urmăriți cetățenii brazilieni, „New York Times“ găzduiește, sub semnătura scriitoarei și publicistei Vanessa Barbara, soluția sud-americană de a-i deruta pe cei de la NSA. Se numește „vaca nebună“ și presupune să scrii cuvinte-cheie, care îi alertează instant pe urmăritori, în context rizibil. De pildă: „Nu-mi mai ține inima ostatică, sentimentele mele au explodat ca o bombă a fundamentaliștilor!“
  2. „Vă deranjează că NSA vă deschide mailul și vă ascultă convorbirile? Pe mine nu. E ca tipa care-ți spune care-i direcția când ești la volan. Prima dată ți s-a părut straniu, apoi ți-ai dat seama că e ca în căsnicie.“ (David Letterman)
  3. „Deci Snowden a mers în China ca să scape de persecuția guvernamentală? E ca și cum te-ai duce în Irlanda ca să eviți să te-mbeți.“ (Jimmy Fallon)
  4. „Cumva, «sifonarul» Edward Snowden a reușit să scape din America în pofida tuturor informațiilor. Pe bune,, care era șansa ca dintre cei 350 de milioane de americani, el să fie singurul neurmărit?!“ (Jay Leno)
  5. „Acum există aceeași supraveghere ca sub Bush, doar că sub Obama a devenit mare subiect. Pe republicani îi durea în cor de «Big Brother» până când am ales un «frățior»“ (Bill Maher)

Image

Standard
Satire

Uniți salivăm după presă


Când toată lumea îi mânca hulpav coliva, mortul s-a ridicat de pe masă și s-a pus pe râs: marea câștigătoare de pe frontul Roșia Montană e, nostim și românesc paradox, chiar media transformată în inamic public.

Hulita presă, plătită, plimbată, păcălită sau măcar sedusă de Steinmetz, Soros, Miliția Spirituală, Verzi care pe dinăuntru sunt Roșii ca pepenii și te miri ce ONG-uri, beneficiază, de când cu manifestațiile, de un interes sporit.

Continuă lectura

Standard
Satire

Ghibuțisme* de weekend


  1. Citesc cu lăcomie excelenta evocare a lui Iosif Sava, făcută de „Weekend Adevărul“ (bravo, Mihai Mincan!). Zice acolo soția irepetabilului om de cultură, referindu-se la una dintre utopiile acestuia: „Iosif Sava credea că muzica trebuie să se desfășoare pe marile stadioane. Așa ura va dispărea definitiv“. Se sperie și gândul că Daniel Barenboim ar fi vrut să dirijeze Wagner la Ierusalim pe o arenă, iar nu într-o sală de festival muzical. Ce s-ar fi auzit din zona „Ultras“ a galeriei de melomani numai a pace n-ar fi sunat!…
  2. Pentru că mai sunt doar câteva zile din festivalul George Enescu, evenimentul cultural al anului în România, lansez o propunere către Primăria Sectorului 3, vizând următoarea ediție a prestigiosului eveniment. Cu ani în urmă, aflându-mă în orașul austriac Linz, am constatat cu plăcere că festivalul Anton Bruckner (pare-mi-se era și o competiție de coruri acolo) era transmis în direct în parcurile din oraș. Întrucât în boxele Parcului Alexandru Ioan Cuza se poate auzi repertoriul Bee Gees, propun ca măcar o data pe săptămână, vara, să se retransmită aici concertele de la Colțea, iar o data la doi ani, Festivalul Enescu. Deranjează pe cineva dacă prindem, printre tufe sau la arteziană, dansul unguresc al lui Brahms dirijat live, la bis, de Mariss Jansons ?
  3. Nimic dramatic, doar ironic: au pus cruce presei. La o manifestație anti-Roșia Montană a apărut o pancartă în formă de cruce, pe care stă scris: RIP Presa, RMGC, 2014. În același timp, reprezentanții presei de la noi, adică toți cei care n-au apucat să fugă încă în PR, își poartă crucea cu resemnare. Pentru ei, nu se luptă nimeni, ca în America, unde Matt Drudge proclamă că bloggerul de 17 ani trebuie să aibă aceeași libertate de expresie cu Wolf Blitzer și invers. Orișicât, la noi, bine că măcar pancartele nu s-au tabloidizat. Cum era să apară scris „Vezi aici cine dezinformează!…“ ori „Ai să te crucești ce dădeau aseară Antenele și EVZ în timpul protestelor…“.
  4. Mihaela Călinoiu,sau Mișu cum o știe toată lumea, are o postare delicioasă pe Facebook, în care e vorba despre niște persoane în etate, care constată, la un moment dat, că vârsta înaintată conferă avantajul de a putea tutui pe oricine. Simt nevoia să completez: e doar un arc peste timp, adică dreptul pe care ți l-ai pierdut după copilărie, acela de a tutui oricând, redevine al tău la bătrânețe. În schimb, eu abia aștept să îmbătrânesc, pentru a nu mai fi tutuit deloc! Sau, mă rog, doar de către copii, cum am făcut și eu, în urmă cu aproximativ 40 de ani, când l-am întrebat pe distinsul profesor și director al Institutului de Economie Mondială: „Tu ești, mă, șeful lui tata?!“. Sărmanul Costin Murgescu (cine n-a auzit de ilustrul economist, poate afla lucruri interesante parcurgându-l pe istoricul Lucian Boia…) a îngăimat „îl învăț și eu ce pot!“…
  5.  De unde vine tot aurul de pe lumea asta? Cercetătorii de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics cred că ar proveni din coliziunea unor stele moarte, care pot produce, după șoc, aur cam cât vreo zece Luni ( a se citi satelitul natural al Pământului). Dacă ar ști bietele stele cam ce fac pământenii cu aurul rezultat, și-ar dori o moarte cât mai discretă…
  6. O amintire nostimă a lui Larry Page, de pe vremea în care nu era CEO la Google, ci doar unul dintre șefuleți, peste vreo 30 de suflete (aveau însă deja peste un million de utilizatori). Cum-necum, într-o bună zi, numărul lor de telefon a fost postat din greșeală pe pagina de Net. Ce a urmat demonstrează că e mult mai simplu să gestionezi milioane de utilizatori virtuali decât să te poți descurca, având doar 30 de oameni, cu un telefon care sună încontinuu.
  7. Un blog afiliat publicației „New Yorker“ contabilizează valurile de măscări revărsate pe Twitter după ce Nina Davuluri, o americană de origine indiană din Syracuse, a devenit Miss America 2014. Se impune crearea, de urgență, a unui premiu cuvenit și celui mai dezgustător trol de Internet (trolul, știți bine, e acea creatură anonimă imundă reproducându-se în subcultură, cu o moralitate fluidă și având tot timpul ceva murdar de comentat). Iar Mister Internet Troll 2014 este…!

*ghibuțism: s.n., cugetare scrisă de autorul acestui blog într-o formă concisă, memorabilă, după ce și-a căscat ochii și urechile în jurul său și al planetei sale.

Standard
Satire

Top 5 poante politice de luna asta


Deși nu trebuie subestimat potențialul umoristic al reuniunilor useliste și pedeliste de la mare din acest weekend, prefer să vă propun un top subiectiv al poantelor politice din august de peste Ocean. Acolo, umorul politic e mai fin, mai evoluat, mai puțin încrâncenat decât la noi. Când vom avea și în România condeie care să satirizeze politicul, precum cele ale unora ca Art Buchwald, Andy Borowitz, Bill Maher și chiar Arianna Huffington, voi compila cu bucurie și dintre acelea. Până atunci, ca unul care crede de ani buni că „Saturday Night Live“ e cea mai bună emisiune de de televiziune, zic să luăm o gură proaspătă de râs din talk-show-urile de seară americane, unde trudesc niște oameni de litere ca să iasă niște poante pe care să le poată savura și publicul larg.

Continuă lectura

Standard
Satire

Note false la zidul politicianului Waters


Fie-i îngăduit unui iremediabil fan Pink Floyd, care visează la concertul la care a asistat miercuri seara de aproape trei decenii, să-și admită slăbiciunea în public: am fost emoționat până la lacrimi de magnificul show multimedia dat de Roger Waters la București, un triumf al muzicii și o manifestare  culturală de referință, unică la nivel global.

Continuă lectura

Standard
Satire

Kindle surprises (chestii găsite pe tableta mea, când nu joc Angry Birds)


  1. Cel mai bun horoscop din lume, o declam fără șovăială, e cel din „The Onion“: comic, cinic, complet inventat. Citesc la Taur: sigur, s-ar putea să fii învinovățit, dar de unde era să știi de pericolele din apă de la Plaja Unde Tot Timpul Moare Cineva? După semnele zodiacale, azi pare că ar fi mai potrivit să nu merg la plajă.

Continuă lectura

Standard